A. ISTORICUL PAROHIEI

    Regatul Belgiei, s-a constituit în anul 1830, format din două populaţii etnice şi livgvistice diferite, waloni şi flamanzi, sub conducerea unei monarhii constituţională, parlamentară şi actualmente federală. Având capitală sa la Bruxelles, în centrul geografic a unei ţării preponderent de podiş, belgienii sunt un popor de 11 milioane de locuitori, a căror majoritate indiferent de etnie sunt catolici. De-a lungul anilor, în Belgia, ca de altfel în multe alte părţi ale Europei şi a lumii, s-au stabilit un număr destul de mare de români. Unii au ajuns aici prin căsătorii mixte, alţii - mai ales după cel de-al doilea război mondial - mânaţi de interese economice, profesionale sau determinaţi de motivaţii politice. Majoritatea sunt ortodocşi şi deşi s-au integrat bine în viaţa socială a patriei adoptive, şi-au conservat nealterate sentimentele de respect şi de preţuire pentru tradiţiile strămoşeşti. Nu toţi au avut posibilitatea să primească o educaţie religioasă corespunzătoare, dar fiecare are o zestre morală care-i face receptivi la fenomenul religios.
    Condiţiile de după cel de al doilea război mondial au impiedicat şi au întârziat contactul Bisericii Ortodoxe Române cu fii ei din Belgia. Acest fapt a făcut ca unii dintre românii ortodocşi stabiliţi aici să apeleze pentru nevoile lor spirituale, fie la Biserica elenă, fie la cea rusă, sau la cea uniată. Cu timpul, însă a luat naştere un firesc proces de reconsiderare a raporturilor religioase cu românii ortodocşi din această ţară, proces cu iniţiere şi efecte reciproce. Un moment important în acest sens l-a constituit vizita, în Belgia, a unei delegaţii oficiale a Bisericii Ortodoxe Române condusă de vrednicul de pomenire, patriarhul Iustinian, în luna mai 1972, la invitaţia oficială a Bisericii Catolice prin primatul ei, cardinalul Suenens1.
    Această vizită a avut efecte pozitive în sensul că a determinat pe credincioşii ortodocşi stabiliţi pe aceste meleaguri să se gândească la posibilitatea înfiinţării unei parohii ortodoxe în depedenţă canonică de Patriarhia Română. în anii 1977-1978, pr. Drd. Vasile Palade, bursier la Universitatea Catolică Louvain La Neuve, alături de studiile întreprinse s-a ocupat efectiv de înfiinţarea şi organizarea primei parohii ortodoxe române în Belgia2. Astfel la 14 decembrie 1977, un prim grup de credincioşi a înaintat P.F. Părinte Patriarh Iustin o scrisoare în care îşi exprimau dorinţa lor de a se constitui în parohie sub oblăduirea canonică a Patriarhiei Române. Această acţiune a găsit înţelegerea cuvenită din partea P.F. Părinte Patriarh, care, ţinând cont de dorinţa românilor ortodocşi din Belgia a binecuvântat iniţiativa lor. încetul cu încetul, credincioşii români au început să se regrupeze în jurul nou-înfinţatei asociaţii "Comunitatea ortodoxă română din Belgia"3. în lună martie a anului 1978, în prima duminică după echinoţiul de primăvară, s-a oficiat pentru prima dată o Liturghie Ortodoxă românească la Bruxelles în capela S. Christophe în Biserica Notre-Dame des Riches Claires din centrul oraşului. Datorită faptului că prima slujbă a parohiei sărârşită de Pr. Vasile Palade, la 24 martie 1978 a coincis cu sărbătoarea religiosă "Buna Vestire", credincioşii au hotărât ca sărbătoarea patronală şi numele parohiei să fie "Buna Vestire" (Annonciation de la Mère de Dieu), dar şi pentru că această sărbătoare aduce prin sintagma sa un mesaj de nădjde şi de mântuire. Cel de al doilea moment însemnat din viaţa religioasă a românilor din Belgia a fost marcat de apariţia primului număr al buletinului parohial "Strana Românească"4, în el fiind consemnat documentul de Constituire a Comunităţii şi Binecuvântarea P.F. Părintelui Patriarh Iustin pentru începuturile acestei comunităţi compusă la întemeiere de 50 de familii5. Acest buletin ce va deveni trimestrial, va reflecta în afară de activităţile comunităţi ortodoxe române, şi momente importante din istoria Bisericii şi a Neamului românesc, dar şi datini strămoşeşti şi alte subiecte şi teme de interes spiritual, la care românii sunt sensibili. Căci valorile cugetului şi ale simţirii româneşti sunt singurele care, dăruindu-se, se înmulţesc. Miercuri, 6 decembrie 1978, Prea fericitul Patriarh Iustin a primit pe P.C. Pr. Vasile Palade, parohul Bisericii romane din Bruxelles - Belgia, impreună cu dl. Corneliu Verhoeven, român de origine, preşedintele Comitetului parohial al acestei parohii. Ei vor aduce Prea Fericirii Sale actul de constituire a primei comunităţi ortodoxe sprijiniţi de vrednici reprezentanţi ai diasporei române din Belgia dar şi de belgieni născuţi sau iubitori de patria noastră, precum: Lola Bobescu, Niculescu Gheorghe, Vidic Jean-Paul, Pavel Petru, Duque Vincent, Anghel ştefan, De Prest Eddy-Franţescu, Vielvoye Andrei, Michel Steriade, Dan Nicolae Vilt, Silvia Paşcani, Marta Bica, Maria Manoliu, Rodica Titrade, Doina Franşescu, Mihaela Niculescu, Eleonora Răducănoiu,Viorica Iliescu6... în data de 7 octombrie 1979, ASBL Communaute orthodoxe Roumaine en Belgique cere Patriarhiei române reintoarcerea preotului V. Palade care era înpiedicată de autorităţile de stat de la acea vreme. Acesta avea să revină şi să-şi reia activitatea la parohie în data de 27 martie 1980. în 22 martie 1981- cu ocazia aniversări a trei ani de existenţă şi totodată a sărbătorii hramului parohiei, P.S. Epicop Adrian Hriţcu a săvârşit Sf. Liturghie în Biserica mare, Notre Dame aux Riches Claires, alături de parintele paroh Vasile Palade şi de diaconul Marcel Ossel de la parohia ortodoxă din Gent. O parte din răspunsurile Sf. Liturghii au fost date de Dl. Maricel Avramescu- artist liric. Răspuzând invitaţiei de a participat şi preotul catolic Franz Froonincx. După Sfânta slujbă a fost organizată în sala de recepţie a parohiei felurite gustării tradiţionale. Pentru a se inscrie în cadrul acţiunilor culturale româneşti de care sunt doritorii membrii parohiei s-a organizat un stand de carţi româneşti ce s-au oferit celor prezenţi, iar formaţia de muzică populară românească condusă de artistul binecunoscut Damian Luca a fost invitată să contribuie la reuşita festivităţii. începând cu anul 1981, parohia începe primele demersuri pentru ridicarea propriului lăcaş de cult şi lungi tratative şi corespondenţe se desfăşoară cu autorităţile române şi belgiene în vederea ridicării unei biserici de lemn pe raza comunei Woluwe St. Lambert8 demersuri ce au durat aproape 6 ani şi care din motive financiare nu au izbutit. în anul 1982, s-au făcut de asemenea şi demersuri în vederea achiziţionării Capelei Sainte Brigitte nefolosită9. Sfintele Slujbe s-au desfăşurat cu regularitate în fiecare duminică şi de sărbători dar la dorinţa enoriaşilor, în unele duminici, s-a slujit şi la filia din Gent, împreună cu părintele Ignace Peckstadt un apropiat al Bisericii Ortodoxe Române. în decursul anilor parohia a fost reprezentată la numeroase activităţi ecumenice, învitat fiind în comunităţile ortodoxe, catolice, protestante, anglicane atât ca participant la diferitele servicii ecumenice cît şi pentru a face cunoscut activitatea şi realizările ecumenice a Bisericii Ortodoxe române10. Ierarhi al bisericilor surori greacă, rusă, bulgară dar şi reprezentanţi ai bisericilor catolice au participat adesea la evenimentele prilejuite de hramul bisericii, remărcăm prezenţa IPS Vasile Krivochein (P. Rusă) , pr. Teodor Divtşev (P. Bulgară), pr. Ignace Peckstadt (P. Ecumenică), pr. Catolic Jacques Zevers, dar şi reprezentanţi ai comunităţi monahale de la Chevetogne11... Biserica Ortodoxă română a fost reprezentată în fiecare an în cadrul săptămâni pentru unitatea a creştinilor cât şi la tradiţionala întrunire Panortodoxă de la Catedrala Patriarhiei Ecumenice din Bruxelles cu prilejul sărbătoriri a « Duminicii ortodoxiei » 12, în comuniune de credinţă şi simţire cu slujitori bisericilor elene, ruse, sârbe, bulgare dar şi clerici belgieni ortodocşi. începând cu anul 1985, parohia Buna Vestire îşi continuie activităţile pastorale misionare în noua locaţie a biserici catolice, St. Jean Baptiste au Beguinage, din centrul Oraşului. Prin decretul regal publicat în Monitorul oficial din Belgia, în data de 31 august 1988, parohia ortodoxă română Buna Vestire din Bruxelles este recunoscă şi îşi desfăşoară activitatea religioasă potrivit unui statut de organizare şi administrare aprobat de statutul belgian prin decret regal13. Legalizarea de către statul belgian a cultului creştin orthodox, a deschis oportunitatea predării religiei în scolile aparţinând învăţământului de stat. O dată cu slujirea parohiei din Bruxelles, în decursul timpului Pr. Vasile Palade a acordat asistenţă religioasă şi credincioşilor români stabiliţi în Luxemburg, şi aşa a luat fiinţă la sfârşitul lunii decembrie 1989, o filie având reşedinţă în capitala Luxemburg14, cu timpul devenind parohie de sine stătătoare. După schimbările politice din Europa de est a anilor 1989, numărul credincioşilor români din ţară dar şi provenind din Rep. Moldova sau Bucovina de nord stabiliţi în Regatul Belgiei a crescut considerabil şi a dat un impuls nou parohiei prin crearea unei biblioteci parohiale, a unor cursuri de limbă şi istorie românească, expoziţii iconografice, pelerinaje, coruri şi corale au fost gazdele parohiei în decursul anilor petrecuţi în biserica St. Jean Beguinage. în anul 1992, în conlucrare cu parohia din capitală, Pr. Ioan Dură din Olanda pune temelia înfiinţării parohiei Naşterea Maicii Domnului din Antwerpen, pentru zona flamandă, a caror credincioşi erau păstoriţi pînă atunci de Pr. Vasile Palade15. La 29 noiembrie 1997, împreună cu delegaţi din partea comunităţii parohiale a participat activ la şedinţele de alegere a noului Arhiepiscop la Paris. în data de 13-14 iunie 1998, noul Arhiepiscop îPS Iosif a liturghisit pentru prima dată în parohia Buna Vestire cu această ocazie S-a întâlnit cu responsabili de rang înalt din Bisericile ortodoxe Elene îPS Mitropolit Pantelimon şi îPS Arhiepiscop Simon din Patriarhia Rusă. S-a făcut de asemenea o vizită Primatul Bisericii Catolice de la acea vreme Cardinalul Daniels şi reprezentantul Nunţiului Apostolic Mgr. G.Moretti. Cu prilejul vizitei arhiereşti înaltpreasfinţitul Iosif, apreciind activitatea pastorală desfăşurată în cei 30 de ani de preoţie slujitoare, dintre care 20 în străinătate, precum şi calitaţile misionare, contribuţia la formarea altor parohii, respectul faţa de cele sfinte, seriozitatea şi fidelitatea faţă de biserica naţională, a acordat preotului paroh Vasile Palade distincţia de protoiereu prin hirotesie16. între anii martie 1999 - ianuarie 2012 parohia şi-a desfăşurat activitatea în binecunoscuta Biserica Sf. Ecaterina din centrul oraşului Bruxelles şi a devenit o adevărata "ambasadă spirituală" o punte de legătură cu ţara şi neamul şi s-a străduit să contribuie, printre noi enoriaşi veniţi pe meliagurile belgiei, ca pământul natal să nu rămână doar o amintire nostalgică ci o realitate vie şi răscolitoare a culturii şi civilizaţiei româneşti. în acest context, parohia Buna Vestire a fost gazda a numeroase evenimente culturale şi artistice mult mai intense ca în trecut consemnate în buletinul parohial, numărul credincioşilor fiind mereu în creştere. Răspunzând invitaţiei parohiei Buna Vestire, în data de 8-9 septembrie 2001, s-a oranizat la Bruxelles Adunarea pastorală a clerului Arhiepiscopiei Ortodoxe Române al E.O.M. , sub conducerea înaltpreasfinţitului Părinte Iosif. în luna martie 2003, se pune temelia formării de către preotul paroh V. Palade împreună cu domnul Danuţ Popoi şi alţi români doctoranzi şi studenţi din Gent a primei parohii ortodoxe române din acest oraş. Prin vizita pastorală întreprinsă în luna mai 2003 în Belgia, înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, binecuvintează iniţiativa de formare acesteia. Primind sprijinul pr. Ignace Peckstadt în conlucrare cu episcopul catolic de Gent, Luc van Looy, noua comunitate pastorală primeşte în folosinţă Biserica Beghinajului din Aalst. în data de 25 martie 2000, cu ocazia hramului parohiei, vizita IPS Calinic al Argeşului şi Muscelului17 delegat al PF. Părinte Patriarh Teoctist însoţit de reprezentatul Secretariatului de Stat pentu Culte, va marca şi reluarea demersurilor pe lângă oficialităţile belgiene pentru obţinerea unui loc de amplasament pentru ridcarea unui locaş destinat Biserici Ortodoxe Române din Bruxelles alături de care va fiinţa un centru cultural si social românesc. Eforturile susţinute ale preotului slujitor dimpreună cu membrii parohiei atât la autorităţile belgiene de stat cât şi cele române pentru finanţare au fost nenumărate. Aceste eforturi s-au concretizat în demersuri în vederea achiziţionari bisericii Franciscanilor, în toamna anului 200518, iar în paralel cu acesta se reuşeste după multe şi susţinute intervenţii administrative din partea parohiei către autorităţile Regiunii Bruxelles-Capitale, punerea în vânzare a Capelei Sainte Julienne19, şi chiar căştigarea licitaţiei în anul 2009 în data de 27 februarie, dar care din diferite motive nu s-au finalizat în favoarea parohiei noastre. Având o mare vizibilitate în centrul oraşului în raport cu credincioşi catolici puţini la numar şi sub pretextul că s-a mai înfiinţat o parohie ortodoxă românească (Sf. Nicolae) şi pentru a favoriza comunitatea uniată română, autorităţile eclesiale catolice, au decis chiar după ziua Botezului Domnului încetarea activităţi în Biserica Sf. Ecaterina20. începând cu data de 30 ianuarie 2012 şi prin bunăvoiţa şi amabilitatea preotului Ghislain Dekeyrel, un bun prieten al ortodoxiei, comunitatea parohială îşi desfăşoara noul început în biserică Sf. Varavara în imediata apropiere. Aici lucrarea misionară şi pastorală a noului Preot paroh George Palade, fiu al diasporei, îşi continuie cursul firesc, căci aşa cum amintea preotul Vasile în omilia ţinută cu prilejul primei vizite a Arhipăstorului său în anul 1998 : « la timpuri noi, oameni noi ! ». Cu recunoştinţă faţă de zestrea spirituală moştenită şi cultivată, noul slujitor, învăţă tânăra generaţie, aşa cum a primit şi el, că putem să ne dăruim trup şi suflet ţării adoptive fără însă, să uităm şi să lipsim ţării de origine. şi prin aceasta, să contribuim la conturarea acestei noi identităţi, europene, mult dorită de confraţii noştri, în acest novator context social şi politic din care România şi Biserica sa fac acum parte. Parohia ortodoxă română "Buna Vestire" din Bruxelles a intrat acum în cel de-al 37-lea an de existenţă. Viaţa religiosă a parohiei desfăşurându-se sub semnul interesului crescând din partea membrilor săi şi, în general, al interesului manifestat în Belgia pentru valorile Ortodoxiei. întreaga orientare şi activitate a parohiei se bucură de preţuirea tuturor celor care-şi îndreaptă atenţia asupra ei: fie rezidenţi de mai multă vreme, fie noi-veniţi, funcţionari ai intituţiilor europeene sau NATO, întelectuali şi lucrători ... care regăsesc în Biserica ortodoxă valorile spirituale şi tradiţiile pe care le-au lăsat în Romania, Republica Moldova şi Ucraina (Bucovina). şi este şi firesc să fie aşa, deoarece românii, oriunde s-ar afla, în Europa, ca, de altfel, în oricare parte a lumii, poartă cu ei o frântură din fiinţa neamului nostru, dulceaţa graiului, conştinţa naţională, credinţa religiosă, tradiţiile şi obiceiurile a pământului strămoşilor lor.

B. CIMITIRUL

    Din respect şi preţuire pentru jerfa ostaşilor români, în anului 1983 la data de 10 mai parintele paroh împreună cu membrii Consiliului parohial s-au deplasat la cimitirile din localitatea Anvers şi Boussu unde au identificat mormintele unor soldaţi români necunoscuţi, morţi în Primul război mondial. Cu acest prilej s-au rostit îndătinatele rugăciuni21.Uterior, un membru al parohiei Buna Vestire, Luc Francois (militar), va cerceta şi publica recenzia: "32 héros roumains sur le territoire belge" în ediţie limitată. Menţionăm că începând cu anul 2002, s-a creat o parcelă specială de cimitir pentru comunitaţile ortodoxe din Bruxelles, în cadrul cimitirului comunal din Schaerbeek, dar o bună parte din cei adormiţi sunt încă înmormântaţi în cimitirele comunale de domiciliu.

C. ACTIVITăţI CULTURALE şI FILANTROPICE îN TRECUT şI îN PREZENT

    Un moment însemnat din viaţa religioasă a românilor din Belgia, în martie 1978, a fost marcat de apariţia primului număr al buletinului parohial "Strana Românească". Acest trimestrial va reflecta pe parcursul a mai bine de zece ani de publicaţie, în afară de activităţile comunităţi ortodoxe române în Belgia, şi momente importante din istoria Bisericii şi a Neamului românesc, dar şi datini strămoşeşti şi alte subiecte şi teme de interes spiritual, la care românii sunt sensibili. Căci valorile cugetului şi ale simţirii româneşti sunt singurele care, dăruindu-se, se înmulţesc. La iniţiativa preotului împreună cu concursul membrilor parohiei s-au organizat şi diverse evenimentele culturale între anii 1980-1990 precum: "seara românească", "O. Goga", "G. Enescu"22,"ziua mărţişorului"23," Ziua Independenţei şi Ziua Victoriei"24,"Te deum 1 decembrie", "Eminescu"25, "preot scriitor Ion Agârbiceanu", "N. Bălcescu", "Al. Mateevici" , "Avram Iancu"... S-au recitat poezii, s-au audiat prelegeri26. între anii 1990 şi pînă astăzi se evidenţiază în chip deosebit evenimentele culturale precum : concerte de colinde ştefan Hruşcă, concert Tudor Gheorghe, concert "Cantatores Amicitiae", concert al corului de copii "Voces Juventutem", concert cu prilejul aderării României la UE-Felicia Filip şi corala naţională de copii "Alegretto", concert Corala "Mira" Iaşi, concert al coralei protopopiatului Baia Mare Armonia, Corul "Sf. Iosif de la Varatec" al Mânăstirii Văratec... şi multe alte consemnate în buletinul parohial. Prezenţa Asociaţiei culturale belgo-române Arthis în proximitatea bisericii a adus o conlucrare rodnică în decursul anilor, la organizarea a unor evenimente culturale de interes general spre folosul întregii diaspore româneşti din Belgia dar şi la o mai bună vizibilitate a României în Belgia. în luna martie 2008, asociaţia a contribuit la împlemetarea " cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească" în şcolile din Belgia. Acest parteneriat bilateral educaţional dintre România şi Belgia, a primit sprijinul deplin al parohiei Buna Vestire din Bruxelles şi continuie şi astăzi în multe şcoli din toată ţara. Din dorinţa de a face mai bine cunoscută Comunitatea ortodoxă din Belgia, Televiziunea VRT a transmis în direct duminica 10 aprilie 2005, Sfânta Liturghie oficiată la Biserica Buna Vestire din Bruxelles, explicaţiile fiind dăruite de PS. Athenagoras Peckstadt, actualul Mitropolit ortodox al Beneluxului. în perioada martie 2007, Biserica "Buna Vestire" a devenit ambasador spiritual în cadrul evenimentului "Bruxelles Capitală a Europei", ce oferă posibilitatea de a descoperi bogăţia celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene reprezentate în Bruxelles, prin lăcaşurile de cult, centre culturale şi ambasade. Alături de cuvenitele îndatoriri liturgice, omiletice şi catehetice, s-a înfiinţat în toamna anului 1981 şi primă şcoală duminicală pentru copii parohiei sub coordorarea doamnei Prof. Cristina Palade. în parohia Buna Vestire de astăzi, orele de cateheză şi limba română, pentru copii, sunt organizate în fiecare duminică între orele 11-13:30. Tabere cu tinerii precum pelerinaje şi concursuri sunt organizate cu regularitate în cobalorare cu organizaţia Nepsis şi Asociaţia belgo-română Arthis. în cadrul Bisericii noastre funcţionează de lungă vreme şi o bibliotecă parohială care numără un număr important de volume în limba română cu precădere cărţi şi reviste religioase şi laice. Corul mixt al parohiei îşi desfăşoară repetiţiile în fiecare duminică între orele 10 şi 11 şi participă, atunci când este învitat, la diverse concerte cu tematică religioasă. Alături de evimentele culturale ale parohiei, misiunea pastorală s-a îndreptat şi către cei în nevoi. Căci Biserică este privită de multe ori ca ultim ajutor de către românii care sunt departe de casă. Iar de la preot în străinătate se cere adesea mai mult decât poate oferi. Parohia Buna Vestire în decursul anilor a primit pe cît a fost cu putinţă pe fiecare cu nevoie sale şi a încercat să-i îndrume să işi găsească calea. Mulţi au fost îndrumaţi către un loc de muncă, după măsura posibilităţilor Bisericii, au fost ajutaţi să-şi traducă actele, au fost puşi în legătură cu notari şi avocaţi, atunci când au avut nevoie. Prin colecte şi ajutoare materiale de diverse natură s-au sprijinit cu omeniei şi demnitate în ducursul anilor pe cei nevoiaşi pe cât a stat cu putinţă. Aici în biserică, în decursul vremurilor, prin toate aceste opere de filantropie s-a slujit cauza naţională şi umanitară pecum de multe ori s-a remarcat, mai mult decât într-o ambasadă. în situaţii speciale s-au organizat colecte pentru regiunile sinistrate din ţară, pentru repatrierea celor decedaţi, pentru spitalizarea unor cazuri speciale.

D. PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI:

    Ceea ce a reprezenta o sămînţă, de 50 de familii, în anii 1978, astăzi a rodit din belşug, iar numărului celor prezenţi din România li sa adăugat şi un numar foarte important de conaţionali veniţi din Republica Moldova şi Bucuvina de nord (Ucraina). Aşa se explică faptul că, la marile sărbători, biserica Buna Vestire din Bruxelles, parte întegrantă a protopopiatului Belgiei a Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Ocidentale şi Meridionale, devine neîncăpătoare pentru cei o peste o mie de credincioşi atraşi de taina şi de frumuseţea sfintelor slujbe strămoşeşti.